Intamplare reala, petrecuta in 2008, in Stockholm. Eram impreuna cu sora mea, in ultima zi a vacantei in capitala suedeza. Ora pranzului. Voiam sa mancam, apoi sa trecem pe la hotel ca sa ne luam bagajele si sa o luam incet incet catre aeroport. Comandam, mancam, vine nota de plata, platim si plecam. Pe principiul “nu mai lasam bacsis pentru ca oricum nu ne mai intoarcem aici”, imi dau seama dupa vreo 4 statii de metrou ca ghiozdanul meu nu mai e pe umar. Opaaa! Intr-o fractiune de secunda am “numarat” mental banii din portofel. 780 de euro si cativa firfirei locali. Hai inapoi! Hai! Intru spasit in local, nu termin de relatat cele intamplate unei domnisoare si un coleg apare cu geanta. Pusa intr-o punga mare transparenta de plastic, si, atentie, sigilata cu un autocolant alb stampilat. Iau geanta, murmur ceva in semn de multumire si ies afara rosu ca racul. Ce oameni … Si unii (suedezii) si altii (adicatelea eu). Era perioada in care calatoream cu “mormanul” dupa mine. Aveam impresia ca teancul de bancnote este baza si nimic altceva. Si faceam si tampenii d-alea gen retrag banii de pe card in Romania, cumpar cu ei euro, ajung cu euro in Suedia […]
↧